Prima tura cu bicicleta pe anul
2014, o tură plină de surprize plăcute.
Principalele obiective ale turei au fost rezervaţia de narcise din satul Negraşi,
ansamblul Armand Călinescu din satul Mănciulescu şi Ansamblul Feudal Glavacioc.
Din păcate, ultimul obiectiv a fost amânat pentru o tura viitoare, din cauza
condiţiilor atmosferice însă, de-a lungul traseului, am descoperit alte lucruri
interesante care au mai redus din dezamăgirea pricinuită de vreme şi anume, ansamblul
Glavacioc. Acesta fiind unul dintre primele aşezări monahale din Muntenia şi pe
lista turelor mele, de mult timp.
Traseul a fost sub forma de circuit si a pornit din oraşul Găieşti ( Găeşti ). Principalele
comune prin care am trecut au fost Răteşti, Teiu, Negraşi, Slobozia si Petreşti.
Prima oprire a fost in satul Mavrodolu unde am găsit o clădire părăsită, aflând
de la o localnică că ea a aparţinut arendaşului care se ocupa de moşia din zona
Nejlovelu. Din păcate, nu am putut afla nume sau alte date in legătură cu
proprietarii.
Am continuat spre Ciupa-Mănciulescu unde am găsit 2 ruine ale unor vechi
conace, care au folosit drept sedii administrative pentru diverse ferme
agricole din vechiul regim comunist. După revoluţie a început declinul, datorită
părăsirii lor si a jafului săvârşit de localnici, unul dintre ei spunându-mi
chiar zâmbind că "am şi eu o laterală de la saceag acasă, dar nu o
folosesc, o ţin aşa...amintire "
( Saceagul este partea de lemn aflată imediat sub acoperiş între streaşină şi
zid; este posibil ca în alte zone să se numească altfel)
Tot în Ciupa-Mănciulescu, la ieşirea din sat spre Teiu, în cadrul fostului
C.A.P., actualmente societate agricola, se afla şi curtea fostului om politic
Armand Călinescu. Din păcate conacul, singurul rămas oarecum intact se afla in
interior, iar accesul este restricţionat, pozele fiind făcute printr-o spărtură
din gard. Ca o paranteză, drumul care trece pe lângă conac este neasfaltat si
plin de pietre.
Din Teiu, am părăsit drumul judeţean şi am intrat pe drumul comunal, neasfaltat,
care duce spre Negraşi, trecând prin Lesile si Mozacu. În Mozacu, la
aproximativ 300 de metri de biserică, am virat dreapta, am trecut podul peste pârâul
Mozacu, un afluent al Dâmbovnicului, apoi am urcat un mic deal şi am coborât
spre rezervaţia de narcise, rezervaţie foarte bine evidenţiată de către o
liziera de plopi, care o înconjoară pe trei laturi. La rezervaţie am găsit un
paznic care m-a poftit foarte amabil să iau loc pe iarbă, să fac poze şi să-l întreb
ce vreau să ştiu despre rezervaţie. Se pare că cine organizează fondurile
europene pentru rezervaţie ştie să-şi facă treaba. Când m-am dus in mijlocul
rezervaţiei pentru poze, paznicul m-a rugat frumos să nu rup mai mult de 2
narcise, pentru a se bucura si alţii de ele.
De la rezervaţie, am intrat iarăşi pe drumul judeţean spre Babaroaga, cu o mică
pauză de masa în curtea grădiniţei din Negraşi, unde am primit două broşuri
despre rezervaţia de narcise din partea unui domn care m-a întrebat doar dacă
sunt în excursie în zonă şi mi-a urat „Drum bun!”. Felicitări domnilor din
Negraşi !
Ajuns în Babaroaga, am hotărât să scurtez traseul, deoarece se adunaseră nori
de ploaie iar dinspre Glavacioc se auzeau tunete înfundate. Aici l-am întâlnit
pe cel de-al treilea "om frumos", pe nea’ Vasile din Babaroaga, care
mergea pe câmp sa dea cu azotat la cultură. Neavând o hartă pentru o varianta
scurtată a traseului şi, neştiind bine poziţionarea satelor care nu se aflau pe
traseul iniţial, l-am întrebat pe nea’ Vasile despre o scurtătură care să mă
ducă spre autostrada.
- „Flăcău, dacă te poţi ţine după
mine, te duc eu pe o cleată care te duce la asfalt, la autostrada !!!! (el
practic mergea pe lângă bicicletă)
Într-adevăr, m-a dus pe un drum de ţară, o cleată, care m-a scos în comuna Vişina,
la câţiva kilometri de trecerea peste autostradă, cumva lateral de izlazul
comunal unde se ţinea un bâlci cu iz electoral denumit pompos "Festivalul
Narciselor".
După o pauza mai lungă de hidratare, am forţat
un pic pe raza comunei Petreşti (drum prost) pentru a ajunge la gară înainte de
începerea ploii. Ca o ironie, când am ajuns in gară, a ieşit soarele.
A fost o tura grea, aproape 100 km fără un antrenament în prealabil, o tura în
care am interacţionat foarte mult cu localnicii, lucru pe care de obicei îl evit,
o tură în care am văzut locuri frumoase, cu oameni frumoşi.
De reţinut:
- în fiecare an, în prima săptămână a lunii mai, în Negraşi are loc Petrecerea
Comunei, punctul de atracţie principal fiind rezervaţia de narcise. Anul acesta
va avea loc pe 11 mai.
- în fiecare an pe 1 mai are loc in comuna Vişina, Festivalul Narciselor, o
petrecere câmpenească pe islazul comunal.
Câteva cuvinte despre narcise şi
rezervaţia de narcise Negraşi:
- narcisele îşi au originea in bazinul mediteranean, în Spania şi Portugalia.
- sunt menţionate încă din anul 3000 înainte de Hristos
- grecii din Antichitate le foloseau pe uz medical
- în anul 1700 reprezentau cea mai populară floare în America
- se mai numesc caprine, coprine, ghiocei de munte, rusculite, cocorite sau zarnacade
- se împarte în mai multe specii, în funcţie de culoarea, grosimea tulpinii sau
lăţimea frunzei
- narcisele de la Negraşi înfloresc in aprilie si ţin până aproape de sfârşitul
lunii mai
- poiana de la Negraşi a devenit rezervaţie în anul 1966
Din istoria comunei Negraşi:
- se află în Câmpia Piteştilor în
zona de interferenţa cu câmpia Găvanu-Burdea, înconjurata de păduri seculare;
- pe raza comunei s-au descoperit urme din Paleolitic, Neolitic si Epoca
Bronzului;
- satul Negraşi a fost un sat de moşneni, menţionat pentru prima dată într-un
act oficial al Voivodului Radu Paisie (Petru de la Argeş) în anul 1535;
- satul îşi trage numele de la vâlceaua Negrişoara, vâlcea vizibilă la 4
kilometri de vatra satului.
- tot in Negraşi, este vizibil un val de pământ care a făcut parte din
complexul de apărare "Brazda lui Novac".
Principalele rezervaţii de narcise
din România sunt:
- Dumbrava Vadului, Şercaia - Braşov
- Poiana Negrileasa, munţii Metaliferi
- Cheile Râmeţului, judeţul Alba
- Pajiştea cu narcise de la Câlnic, judeţul Sibiu
- Şesul Văii Budacului, judeţul Bistriţa-Năsăud
- Poiana cu narcise de la Gurghiu, judeţul Mureş
- Poiana cu narcise de la Negraşi
Mai
jos câteva poze de pe traseu:
 |
| Nea' Vasile din Babaroaga |
