luni, 15 septembrie 2014

Comarnic - Valea Doftanei - Campina

Tura scurta cu bicicleta pe traseul Comarnic-Secaria-Valea Doftanei-Baraj Paltinu-Lunca Mare-Campina.































sâmbătă, 6 septembrie 2014

Estul judetului Giurgiu.

Tura a avut la baza un articol de pe blogul arhivadegeografie.wordpress.com . Articolul prezinta cateva atractii turistice din judetul Giurgiu in localitati aflate relativ aproape de Bucuresti. Eu am ales sa fac traseul prezentat in articol integral cu bicicleta plecand din Bucuresti si l-am impartit in doua parti.
Prima parte fiind Bucuresti - Comana si retur iar a doua parte va fi portiunea dintre Comana si Crucea de Piatra via Mihai Bravu. A doua parte o voi parcurge in primavara sau daca timpul este favorabil in aceasta toamna.
Prima parte a inceput in Bucuresti, de unde am iesit pe soseaua Berceni, trecand prin satele Berceni, Dobreni, Varasti, Valea Dragului, Herasti, Hotarele, Isvoarele, Mironesti, Comana, Gradistea, Mogosesti si Varlaam, dupa care am continuat spre Bucuresti prin orasul 1 Decembrie si Jilava pe E 85.
Prima oprire am facut-o la Herasti, cu intentia de a vizita Casa de Piatra insa accesul fiind interzis ( nu stiu din ce cauza, deoarece am aflat ca este sectie deschisa a Muzeului Taranului Roman) ne-am oprit la biserica Sfanta Treime, biserica aflata chiar langa Casa de Piatra.
Casa si biserica formeaza  unul dintre cele mai insemnate ansambluri ce ne parvin din epoca lui Matei Basarab.

La biserica am avut norocul sa il gasim pe preot, care foarte amabil si deschis la intrebari ne-a spus cateva cuvinte despre biserica si ne-a dezvaluit o mica strategie folosita in unele biserici pentru o acustica mai buna. In interiorul bisericii, la inaltime, sunt incastrate in pereti bucati din oale de ceramica care sporesc acustica bisericii. Acustica fiind intr-adevar foarte buna, preotul intonand un fragment dintr-un cantec bisericesc.

Informatiile despre biserica le-am cules de pe site-ul biserici, fiind indrumati chiar de catre preot.

Biserica poarta doua hramuri, "Sfanta Treime" si "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril" si apartine protoeratului Heresti, din episcopia Giurgiu.

Localitatea Heresti se afla la 35 km de Bucuresti in directia Oltenita, in comuna Hotarele. De la soseaua principala ce trece prin Heresti spre Hotarele, se face un drum lateral, ultimul la stanga, asfaltat, care duce la biserica.

Daca anul ridicarii casei este cunoscut – 1642 – in privinta datarii etapelor de constructie a bisericii lucrurile sunt mai putin clare. Pisania aflata deasupra usii de la intrarea in pronaos – scrisa in limba slavona – ne instiinteaza ca: "in acest sfant si dumnezeiesc lacas den insusi temelia lui a fost cladit si inaltat cu ajutorul lui Dumnezeu si prin staruirea si porunca luminatiei sale cinstitoare Principesa Elina, cu harul lui Dumnezeu stapana si voevodeasa a Tarii Ungro Vlahiei, sotia preacinstitului si autocrat Io Matei Basarab, cu truda si ajutorul in parte a celor doi buni frati ai sai, Cazan Nasturel si Orest Nasturel, domnind atunci intru Dumnezeu crestinul domnitor, cel mai sus pomenit, sotul acesteia, pre timpul Arhiepiscopului Kir Teofil si episcopul de Ramnic Kir Ignatie si cel de Buzau Kir Stefan in anul de la zidirea lumii 1644 si vataf de lucrari a fost Mamut Barbulov din Netezesti." Rezultatele cercetarilor arheologice si de arhitectura au scos insa la iveala faptul ca infrastructura bisericii  - exceptand-o pe cea a pridvorului – apartine unei etape anterioare celei in care biserica a fost recladita, din porunca Elinei Doamna, de catre fratii sai. Piatra de mormant a Despinei, mama Doamnei Elina, moarta in anul 1635, si indiciile descoperite in urma cercetarii celorlalte morminte dovedesc faptul ca au avut loc inmormantari la Heresti si inainte de anul pisaniei. De altfel, mosia Heresti sau Fieresti, dupa denumirea veche, apartinea familiei Nasturel si in secolul al XVI-lea, ba poate chiar si in secolul al XV-lea. Tatal ctitorilor, Radu Nasturel, si bunicul acestora, care au trait in a doua jumatate a secolului al XVI-lea, apar in actele vremii cu precizarea "ot Fieresti" adaugata numelui lor. Pare deci firesc ca, dupa obiceiul pamantului, curtea familie Nasturel sa fi avut o biserica. Cutremurul din 1620, consemnat de istorie ca extrem de violent, a zdruncinat si avariat probabil destul de puternic constructiile vechiului ansamblu. Dupa cum este firesc, in urma unor asemenea evenimente se fac lucrari de reparatie si consolidare strict necesare pentru a putea folosi cladirile ramase in picioare in conditii cat de cat normale. O data cu trecerea timpului, aceste reconditionari de urgenta au fost inlocuite de lucrari de reconstructie mai ample. Acestea au loc in al treilea si al patrulea deceniu al secolului al XVII-lea care se caracterizeaza, pentru familia Nasturel, printr-o succesiune de evenimente deosebite, culminand cu urcarea in scaunul Tarii Romanesti, in anul 1633, a sotului Elinei. Fratele acesteia, Udriste, ajuns personalitatea culturala cea mai de seama a Munteniei, devine sfetnic si ramane prietenul cel mai apropiat al Domnitorului, chemat sa-l reprezinte pe acesta in toate situatiile deosebite in tara, dar si ca ambasador peste hotare.
Biserica, o data cu intregul domeniu, va fi cumparata de Anastasie Stolojan, fost ministru in guverul I.C. Bratianu intre anii 1879 – 1897, de la Mihai Nicolici von Rudna. Tranzactia s-a perfectat in 1881 prin intermediarul Steuer, administratorul mosiei. Stolojenii nu par sa fi adus bisericii mari modificari, poate doar montarea unor tiranti metalici si retencuirea integrala. Ultimii proprietari ai Herestilor au fost Dinu Stolojan si fratele acestuia, Radu, fiii lui Anastasie Stolojan. Ei au stapanit mosia pana in 1949, moment in care intregul domeniu a trecut in proprietatea statului. Ultima investigatie in arhitectura bisericii s-a desfasurat in anul 1989, cand monumentul a trecut prin ample lucrari de restaurare propuse de catre arhitectul Sandu Miclescu, profesor la Institutul de Arhitectura „Ion Mincu" din Bucuresti. S-au modificat ferestrele turlei pe fatada de nord si sud, s-a refacut nisa scarii de acces la turla in forma sa originara, s-a deschis pridvorul, s-a restabilit forma originara a ferestrelor, s-a inchis accesul lateral in biserica si s-au refacut treptele de acces in pridvor.















Din Herasti am trecut podul peste Arges, mergand spre satul Isvoarele pentru a vedea cele 9 fantani pictate de un mester local, picturi care reprezinta motive religioase, sociale sau care fac parte din viata si preocuparile satului.
















Fantanile, de la intrarea in sat dinspre Hotarele sunt urmatoarele : Izvorul Iubirii, Fantana lui Bachus, Izvoarele Luminii, Ivorul Tamaduirii, Fantana Indreptarii, Sfanta Treime, Roua Nemuririi, Lacrima Credintei plus inca o fantana care prezinta un motiv viticol si anume zdrobirea strugurilor cu picioarele.

Din Isvoarele am continuat spre Mironesti, intrand pe un drum nemodernizat si urcand pe terasa satului pentru a vedea privelistea asupra Argesului si a satelor adiacente. In Comana am intrat pe celebrul drum care trece prin padure si am mers spre casa, fara sa mai oprim la Manastirea Comana, manastirea fiind vizitata in cursul altor ture cu bicicleta.







Ruinele unei vechi mori, in stanga podului peste Arges.

Ruinele unui vechi conac boieresc, in stanga podului peste Arges.

Podul vechi, proiectat de insusi inginerul Anghel Saligny, recunoscut pentru capodopera de la Cernavoda.

Arges

Arges



Drumul de acces spre Mironesti

Drumul de acces spre Mironesti



Drumul spre terasa satului Mironesti.

Vedere de pe terasa satului Mironesti.

Vedere de pe terasa satului Mironesti.

Vedere de pe terasa satului Mironesti.

Vedere de pe terasa satului Mironesti.




Drum prin padurea Comana


Manastirea Comana