pentru duminica respectiva aveam in plan alt traseu,spre campulung,dar din lipsa de participanti l-am amanat pentru 2011.asadar...m-am trezit duminica dimineata la ora 07.00 ca nu am nici un plan cu bicicleta,noroc cu catalin,vecinul meu,care avea o prietena,care la randul ei avea niste prietene care vroiam sa mearga cu bicla la manastirea comana.zis si facut,telefoane peste telefoane,hotaram sa ne intalnim la bariera la domnesti.ajungem la bariera,ne intalnim cu restul grupul,o ditamai gramada de 7 oameni toti :).
am luat-o usor prin sate insotiti de cantecul cocosilor,de oamenii care maturau in fata portii si de fumul facut de frunzele uscate adunate de sateni pe marginea santului.din domnesti,am trecut repede prin darvari si apoi am mers o bucata de drum pe camp,pana in satul tantava,unde am facut stanga in intersectia principala spre gradinari.inainte sa ajungem in gradinari am intrat iar pe un drum care ocolea padurea de la intrarea in gradinari si care era pe malul argesului.acolo am avut surpriza sa vedem fazani si caprioare,insa pana sa apucam sa le facem poze,s-au facut nevazute in padure.
am iesit iarasi pe asfalt,am urcat podul peste arges si imediat in dreapta cum cobori se afla conacul otetelesanu.acum...din istoria acestui conac....este construit in stil neoclasic, conacul (care exista, dupa presupunerea mea, inca de la sfarsitul secolului XIX), a apartinut familiei Otetelesanu, reprezentand resedinta de la tara.avea candva niste terase frumoase, un parc mare si ingrijit, un salon deschis pranzurilor si seratelor pentru prietenii din oras si o exceptionala haita de ogari. Dar a trecut ceva vreme de atunci. Daca am inteles bine, intr-o ultima perioada si pana nu demult, a functionat aici un camin de copii cu handicap.
Proprietatea a fost retrocedata si vanduta. Conacul este monument istoric clasat astfel incat din 2007 a fost inceput un proiect de consolidare, restaurare si refunctionalizare.
Constructia respecta stilul neoclasic curat, si la interior. Datorita decoratiei usor agresive intr-un portocaliu contrastant cu rosul caramizii aparente, si a simetriei nu departe de perfectiune, ai mereu impresia, inconjurand-o, ca te joci cu un cub rubik.
de la gradinari am mers direct spre mihailesti, prin satele buturugeni-posta-draganescu.din mihailesti am luat-o spre comana,mergand prin satele novaci-darasti vlasca-adunatii copaceni.am traversat drumul european E70,daca nu ma insel si am trecut prin satele varlaam-mogosesti-gradistea si comana,insotiti de data asta de fumul gratarelor care ardeau in curtile oamenilor.calitatea drumului a fost buna,drumul chiar frumos,cu curbe si pante antrenante.la comana am mers la manstire prima dat,se afla chiar la intrarea in localitatea comana.
erau destui de multi oameni la manastire,multi copii.acolo ne-am asezat pe bancile care inconjoara manastirea,chiar pe malul apei care curge in jurul manastirii.acolo am mancat un sandwich sau o ciocolata si am stat sa ne tragem sufletul...din difuzoarele amplasate in exteriorul bisericii,se auzea un cantec religios(nu stiu exact daca era cantec sau psalm,etc)care zic eu creea o atmosfera foarte placuta si relaxanta.
cateva cuvinte si despre manastirea comana,una din ctitoriile lui vlad tepes,atestata documentar la 27 septembrie 1461:
Manastirea Comana, situata în comuna Comana din judetul Giurgiu, a fost ctitorita de
Vlad Tepes în anul 1461, ca o manastire-cetate, care însa s-a ruinat pâna la finele secolului al XVI-lea. Locul pe care a fost înaltata manastirea era odinioara o insula, în mijlocul mlastinilor, iar accesul se facea pe o poarta aflata in nordul incintei, dupa ce se traversa un pod de lemn, usor de incendiat la vreme de primejdie. Râul Câlnistea, care curge în partea de rasarit a satului Comana, întâlneste în cale balta Comanei pe care o strabate si din care se desprinde în fata manastirii. În dreptul satului Comana, apa desface un brat care ocoleste ostrovul si se reîntoarce apoi la vechea matca.
Investigatiile întreprinse asupra primelor constructii la Comana, cât si studierea documentelor vremii, de catre mai multi cercetatori, precum Cezar Balliac, Grigore Ionescu, C.C.Giurescu, dar si din analizele arhitectilor însarcinati cu restaurarea si consolidarea zidurilor, releva faptul ca Manastirea Comana este ctitoria lui
Vlad Tepes, datata de la jumatatea secolului al XV-lea. Un document din 27 septembrie 1461 emis de cancelaria lui
Vlad Tepes mentiona
"ca sa fie hotarul (manastirii) pâna unde se împreuna cu balta Comanei, drept în iezerul Câlnitei". Aceasta este prima data când toponimul Comana este folosit în mod oficial. Din aceasta perioada s-au descoperit urmele unei biserici de plan dreptunghiular (12 x 10m), care avea fundatie din caramida iar partea superioara din bârne. Interiorul bisericii era tencuit si pictat, gasindu-se urme de vopsea rosie si albastru închis. În jurul acestei bisericute erau chiliile manastirii. Sapaturile arheologice întreprinse între 1971-1972 au descoperit partial unele încaperi, dar fara a putea reconstitui chiar si numai grafic întregul ansamblu. Cu toate ca a fost ridicata în mare parte din material perisabil, aceasta biserica cu unele reparatii facute de unii domnitori a durat un secol si jumatate, ceea ce dovedeste, înca o data, siguranta ce i-o dadea pozitia naturala a terenului.
manastirea a avut mai multe etape de constructie,prima fiind a lui vlad tepes,apoi domnitorul radu stefan,serban cantacuzino,calugarii greci
manastirea adaposteste si mausoleul eroilor cazuti in primul razboi mondial
traseul aici:
http://www.bikemap.net/route/755242
.......va urma
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu